tag:blogger.com,1999:blog-84764691050266809102024-03-05T20:25:45.391+02:00Ceasul care ticaieDanielahttp://www.blogger.com/profile/09042805331155275695noreply@blogger.comBlogger118125tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-84517976695395471352011-04-08T16:37:00.002+03:002011-04-08T16:40:43.893+03:00Intrebarea zilei:Sa numar sau sa nu numar zilele? Daca e sa le numar am satisfactia ca sunt tot mai aproape. Daca nu, nu-mi dau seama cand trec. Daca e sa le numar, vreau sa le numaram impreuna. Sa le numaram si pe cele ce au trecut si sa-mi dau seama ca au trecut - pana acum - 420 de zile minunate...Danielahttp://www.blogger.com/profile/09042805331155275695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-50212624292502394782010-04-07T21:41:00.002+03:002010-04-07T21:45:50.055+03:00Buna seara,Tuturor prietenilor mei, <br /><br />Va doresc o primavara placuta, un inceput de viata noua nemarginit de limpede si, cu toata speranta imi doresc sa nu uitam ca exista un motiv pentru care cei din trecutul nostru nu fac parte din viitorul nostru, viitorul pe care daca nu noi ni l-am ales, l-am modelat oarecum!<br /><br />Va multumesc pentru prezenta trecatoare prin visele mele cele mai frumoase, prin visele mele trecute, prin visele mele uscate, prin visele mele mirosind a iarba proaspata azi, prin toate visele mele, scurte, lungi...cu si despre...<br /><br />O seara nemaipomenita!Danielahttp://www.blogger.com/profile/09042805331155275695noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-44638289245069747852010-01-31T15:21:00.002+02:002010-01-31T15:24:44.731+02:00Salut,Rar, dar scriu...am ramas eu. Cea care a infiintat blogul acesta mai exista doar in amintirea noastra. <br /><br />Va doresc o zi placuta tuturor, o iarna frumoasa si ganduri cat mai curate. Nu va lasati sufletul in mainile altora. Il veti primi murdar inapoi. <br /><br />Va spun eu...Danielahttp://www.blogger.com/profile/09042805331155275695noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-12859720382682075982010-01-09T22:07:00.000+02:002010-01-09T22:09:24.194+02:00Buna searaVa reamintesc ca viata este exact ceea pe care o traiti. Asadar, nu faceti imprudenta sa nu o traiti. Fiecare clipa trecuta e una pierduta. Sa nu plangem dupa ceva ce am fi putut face si nu am facut, sa inchidem mai bine ochii pentru greseala ca am facut ceva.<br /><br />Un vis neimplinit nu e un vin pierdut, pur si simplu nu e un vis.<br /><br />Va multumesc,<br />DanielaDanielahttp://www.blogger.com/profile/09042805331155275695noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-17048770672802442062009-11-13T10:57:00.003+02:002009-11-13T11:26:02.446+02:00Buna dimineata... soareBuna dimineata!<br /><br />A fost o noapte lunga, in care parca somnul nu a vrut sa vina la mine, mirosea a somn peste tot. Poate ca somnul nu a vrut sa vina din cauza patului total neconfortabil. Dupa multe fataiala si multi nervi ca nu pot adormii, somnul a venit pe furis si ma prins...<br />Mi-am adus aminte de noaptea in care eram hotarata sa mut patul in copac :)), camera cu pereti galbeni a vazut si a auzit multe saraca de ea. Acum mi-am schimbat camera, patul a ramas acelasi, insa peretii roz nu cunosc prea multe.<br />Se pare ca astazi soarele a iesit in toata splendoarea lui, am deschis geamul si l-am lasat sa ma mangaie, am lasat vantul sa treca prin parul meu proaspat spalat. Deja imi este dor de vara, imi este dor de mirosul de vara si de flori, de serile lungi si calde...<br />Ma consolez cu ideea ca vine Craciunul, este partea cea mai frumoasa a anului, parte in care oamenii uita de rautate, chipurile parca sunt mai vesele, si totul rasuna a bucurie, este clipa in care intreg universul sarbatoreste.<br />Am inchis ochii si am stat asa...amintiri, dorinte, ganduri, vise, toate au dat navala peste mine, am incercat eu sa inchid usa insa a fost prea tarziu... Am avut un an plin, am invatat cat se poate de multe, am ranit, am iubit, am urat, am visat si apoi le-am calcat in picioare, am facut de toate...<br />Imi amintesc de fata aceea care isi dorea atat de mult sa plece de acasa, sa aiba o camera a ei si sa nu trebuiasca sa dea explicatii la nimeni, sa vina acasa si sa gaseasca lucrurile asa cum le-a lasat ea, sa poate lenevii o zii intreaga privind in liniste tavanul fara sa auda "nu faci nimic!". Fata aceea care a rezistat gandindu-se ca vor venii si momente mai bune si mai frumoase. Fata aceea care refuza sa se maturizeze si care inca o face. Fata care credea in oameni cu toata forta, credea ca nu pot exista oameni rai, ehhh...acum nu mai este de aceasi parere... Fata care a stiut sa caute fericirea oriunde altundeva, numai sub ochii ei nu, pentru ca isi spunea ca fericirea nu poate fii atat de aproape, trebuie muuuulta lupta sa ajungi la ea, asta a si facut a luptat, a lulptat pentru tot ce este ea acum, om bun sau rau, a primit si a dat cat a putut, are recunostiinta cat pentru o mie de ani, si iubire cat pentru 1000 de vieti. Intotdeauna i-a placut sa iubeasca, era sentimentul care ii dadea libertatea sufleteasca de care avea nevoie pentru a compensa cealalta libertate, cea fizica. Acum mai mult ca niciodata ii place sa iubeasca, iubeste cu toata puterea ei, asa cum nu a mai iubit niciodata si cu siguranta nu va mai iubii, asta pentru ca nu poti iubii asa decat o singura persoana in viata. Stiu, veti spune ca de fiecare data spunem la fel " nu am mai iubit niciodata asa" e adevarat si cred ca fiecare iubire este altfel, din fiecare invatam cate ceva si fiecare este mai intensa decat cealalta.<br />Am deschis ochii...fata aceea se afla acum aici, tot copil. Ii este mult prea drag sufletul de copil. Tot aiurita cu privirea printre stele, este la fel cum era doar cu o desaga de invataturi si amintiri care mai de care mai frumoase.<br />Soarele si vantul ma asteapta sa ne jucam impreuna... veniti si voi pentru o clipa sa fiti din nou copii si sa va umpleti sufletul de frumusete, caldura, liniste si veselie.<br /><br />O zi cat mai frumoasa si ...plina de soare!Unknownnoreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-42542958792188061932009-11-08T21:51:00.003+02:002009-11-08T22:03:16.335+02:00...<span style="font-style:italic;">*toamna, vreau sa-ti spun ceva, nu, vis, 12, ceai, cea mai urata cladire, aproprie-te, frica, zambet, imbratisare, fugi, dorinta, tramvai, cartofi prajiti, branza, undeva, somn, pantaloni scurti - nu, nu dorm in pijama -, pizza, pix, reviste, film, cei mai frumosi ochi pentru ca au forma de sufleti, suiti, 21, arde, atingere, tremurat, bocsa, nu, nu vreau, bilet de tramvai, 1 decembrie, Alba - Iulia, pizza casei, cetete, centru, centrul atentiei, sms, sus-sus, sageata albastra, tu, cana, ce mai faci?, mai ramai putin, you are my everithing, lumina, voce, ochelari, mancare chinezeasca, 1 martie, lumanari, apa, paste, sarmale, vinfiert, Sighisoara, 12 noaptea, , gara, frig, strada Sforii, asternut, hainele mele, scrumiera, pentru o viata, gaz, viteza, 14,15,16..., cafea, 3 noaptea, 3 dimineata, somn, tren, eu, cearta, pleaca, vino, impacare, nu te mai vreau, ba te mai vreau, intoarce-te la mine sau poti pleca, dragoste, nu nu mai vreau dragoste, ba da, ba nu, cine mai stie, ce e asta, tricou, ziua mea, ziua noastra, du-te dracului, nu vreau sa ma duc dracului, du-te ca vin cu tine, pana la capat, pana la capatul lumii, care lume , exista, viata mea, a nimanui, a altora, doar a mea...<br /><br />Im pare rau...<br /><br />Iarta-ma ca n-am stiut cum sa...<br />Ce caut eu aici? Mi-era dor, atata tot, acum o sa plec...</span>Danielahttp://www.blogger.com/profile/09042805331155275695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-91025340360612167812009-10-20T17:30:00.002+03:002009-10-20T18:24:07.900+03:00Cu si despre oameniAstazi, desii afara vremea nu tine cu mine, ploua si este frig m-am hotarat sa ies totusi putin, am fost la un ceai...intr-un loc unde am mai fost o singura data in viata mea, e un loc frumos, cu o anumit aer de "nu imi pasa de nimic" care atrage, sau cel putin pe mine ma facea sa ma simt bine si sa ma gandesc ca nu ar trebui sa imi pese...<br />Amintirile au inceput sa dea buzna fara macar sa ceara voie, fara sa ma intrebe daca este sau nu un moment potrivit...In ultima perioada am pierdut multe, foarte multe, dar am si castigat, am si invatat multe lucruri. Oamenii sunt cat se poate de ciudati si diferiti, dar ce avem in comun o mare parte dintre noi...este rautatea. Ne place sa fim iubiti si bagati in seama, pana cand ne plictisim, sau gasim altceva mai bun de facut, ne place sa ni se dea totul dar noi dam nimic sau cat mai putin, ne place sa criticam dar si noi facem aceleasi lucruri ca si cele pe care le criticam, ne place sa facem reprosuri fara sa ne uitam la noi... Am avut incredere in oameni, as fi facut aprope orice pentru cei care erau langa mine, acum insa nu mai am incredere in aceleasi persoane care pana nu demult erau viata mea, in momentul in care am hotarat sa mai fac si altceva doar pentru mine, reactiile nu au fost cele la care ma asteptam, reactiile nu au fost deloc justificate , din punctul meu de vedere, dar ce pot spune, este doar punctul meu de vedere.<br />M-am trezit acum, ca nu mai am nimic din ce am avut, ca nu mai sunt nimic din ce am fost, sau poate ca sunt, tot eu, doar ca am devenit mai invizibila, ehh ce mai conteaza pana la urma viata merge inainte.<br />Ce inseamna sa fii prieten? eu stiu ce inseamna, dar atunci cand dai trebuie sa primesti in aceasi cantiotate, nu exista prietenie in care vin doar dintr-o parte si din cealalta pe jumatate...nu se poate numii prietenie, este...nu stiu ce este...prietenie exista trebuie doar sa stii unde sa o gasesti, si cum sa tii de ea.<br />Stati linistiti ca nimeni nu stie cand a gasit-o ...<br />Ma uit pe geam si parca as vrea sa ma inalt pana la el si sa ramn acolo printre nori, fara griji, fara ganduri, fara rautati, fara...<br />Cand o cunostiinta aporpiata a trecut prin momente mai grele, toata lumea a plecat de langa ea, si a ramas singura, motivul? " Nu te mai poti intelege cu ea, nu stiu ce e in capul eu." Ehhh...eu stiu acum ce a fost in capul ei, si doare foarte foarte tare sa te trezesti singur la capat de drum, sa vezi ca persoanele care ti-au promis ca vor fii langa tine nu mai sunt, si mai mult, spun ca iti vor binele, dar tot ce fac este sa te raneasca, constient. Doare si e greu sa treci peste, dar timpul face minuni si in urma nu vor mai ramane decat amintirile frumoase, am facut multe si desi poate ca nu ar fi trebuit, acum nu imi pare rau, am facut tot ceea ce am vrut in momentul respectiv, asadar sunt fericita, de ce imi pare rau? e ca am lasat sa plece din viata mea oameni care nu meritau asta, am ranit oameni care nu au facut decat sa ma ajute, dar eu i-am ranit pentru a face pe plac cuiva caruia nu ii pasa de mine, dar ce mai conteaza acum, important e ca fiecare si-a gasit linistea, intr-un fel sau altul, fiecare isi vede de viata lui, si fiecare crede ca are dreptate in tot ceea ce face.<br />Dreptatea asta, sta intotdeauna undeva la mijloc...numai ca oamenii incearca sa o traga de o parte sau de alta.<br />Mai vreau sa zic ceva...nu am uitat de nimeni, nu am uitat de cei care eu foat langa mine si care imi vor sau mi-au vrut binele, dar am ales sa ma inchid in cochilia mea, pentru ca imi este si mi-a fos teama, stiti cum se zice, dupa ce te arzi odata esti atent si cu iaurtul...<br />Va doresc o seara cat mai frumoasa! Si nu uitati ca viata are farmecul ei!Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-75837953633909515652009-10-17T09:54:00.003+03:002009-10-17T09:57:36.387+03:00Ce spun azi<strong>Daca faci imprundenta sa visezi, fa si imprudenta sa-ti implinesti visele - un vis neimplinit e o sansa ratata spre fericire.<br /><br />La Multi Ani Iuly!</strong>Danielahttp://www.blogger.com/profile/09042805331155275695noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-5103393582587025912009-10-15T11:02:00.003+03:002009-10-15T11:37:40.238+03:00Doar o alta dimineata...Este doar o alta dimineata din toate cele cate au fost pana acum, am si dimineati frumoase insa aceasta nu este una dintre ele, este o dimineata in care lumea intreaga este cu susul in jos, o dimineata in care as vrea sa ma ascund de tot, sa nu fie necesar sa spun nici un cuvant, o dimineata in care mi se pare ca lumea intreaga ma uraste si prefer sa ma ascund, o dimineata in care capul meu si-a amintit ca exista si ma necajeste cu o durere destul de mare, o dimineata in care m-am trezit speriata si am vrut sa fug, nu stiu unde dar eram pregatita, pana cand mi-am dat seama unde sunt.<br />Ma simt atat de singura...nimeni nu vrea sa fie in preajma mea, oamenii uita de existenta ta, ata pentru ca nu ii intereseaza, sau poate ca i-a interesat la un moment dat si eu nu am stiut sa apreciez asta, poate ca este de vina doar aceasta dimineata in care lumea nu isi gaseste loc in gandurile mele. Este doar o alta dimineata fara suflet, o alta dimineata cu gandurile goale si idei pierdute...<br />Starea vremii ma influenteaza fantastic...<br />Se pare ca anul acesta a venit iarna mai repede, se pare ca vara a dorit sa plece, poate pentru ca s-a suparat, poate pentru ca era obosita...o voi intreba la anul, sper doar sa nu uit.<br />Omul se pare ca uita multe, sau daca nu uita gandurile se schimba, destul de repede, dam vina pe celalalt ca nu este suficient de nu stiu cum, ca nu face nu-stiu-ce, sau se poarta nu-stiu-cum. Stiti ce este cel mai ciudat? Ca lucrurile de care il acuzi pe celalalt le faci si tu mai repede sau mai tarziu, constient sau nu...<br />Ma aflu intr-o camera alba, de obicei nu imi plac camerele albe, pentru ca nu exprima nimic, chiar nimic, nici nu zambesc, nici nu sunt triste, dar camera asta are ceva, nu stiu ce anume, dar ma face sa ma simt bine, imi da siguranta.<br />Am deschis putin geamul si frigul de afara ma lovit, vremea asta de afara nu imi palce deloc, cum sa ninga la mijlocul lui octombrie? poate ca si vremea s-a simtit ca si mine in ultima perioada, si poate ca insa se mai simte, poate ca ii este mai usor sa uite asa...sa uite tot ceea ce vrea sa uite...<br />O alta zii, alte ganduri de infruntat, alte cuvinte de rostit, alte...alte...sau poate aceleasi...cine mai stie...uneori as vrea sa dispar pur si simplu, alteori as vrea sa plec departe si nimeni sa nu mai stie nimic de mine, uneori as vrea sa ma urc pe un munte si sa strig cat pot eu de tare...lumea nu e asa cum pare, ca viata nu este deloc atat de usoara cum eu am crezut, ca toate greselile se platesc, la fel ca si faptele bune, si astea se platesc...totul se plateste in viata asta...Unknownnoreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-24997274264263378542009-10-12T22:12:00.002+03:002009-10-12T22:27:56.144+03:00...Prea multe nu s-au schimbat de anul trecut si pana acum...defapt am impresia ca am ajuns de unde am plecat ma simt la fel ca si anul trecut...in aceeasi zii, la aceeasi ora... faceam cam acelasi lucru...doar ca atunci nu aveam curajul sa dau arat ce am scris cu lacrimi in ochi...<br />Privesc inapoi...cate s-au intamplat...cate am castigat si cate am pierdut, cate am lasat sa treaca pe langa mine fara sa le arunc macar o privire, cate vise am avut, cate ganduri, iluzii, idei...cate...si mai cate...<br />Sunt iar singura in camera asta straina, sunt iar inundata de lacrimi...afara ploua, poate ca de acolo mi se trage, cred ca tavanul meu este spart si ploua inauntru, iar eu cred ca sunt din matase , pentru ca ploua si in sufletul meu.<br />Incredere...incredere...incredere...imi suna neincetat in minte inca de acum un an, astazi a revenit mai in forta ca niciodata..." de ce sa am eu incredere in tine, daca tu nu ai?" intrebarea care m-a pus pe ganduri, cam asa e...daca eu nu am incredere in mine, de ce sa cer de la oameni asta? ehhh nu ca ar avea cineva incredere in mine, dar nahh...<br /><br />Toata viata mea, mi-am dorit sa eman fericire, sa impart zambete...de ceva timp din pacate nu mai eman decat tristete, nu mai impart nimic pentru ca nu mai am ce sa impart...Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-55945191485974847042009-10-07T00:46:00.005+03:002009-10-07T01:58:47.852+03:00Ganduri ascunse...Lacrimile imi curg siroaie...dar ce conteaza...ii pasa cuiva? Nu!<br />Va spun eu ca nu...fiecare este pentru el, si daca ii pasa cuiva o face pe moment si cam atat, pana isi aduce aminte ca are si altceva de facut, ceva mai bun...<br />Tot ce am cerut de la oameni este sa ma lase sa traiesc linistita, am dat tot ce am avut eu mai bun, ca ulterior totul sa fie aruncat la gunoi...e ok...am ajuns sa caut si in gunoi, sa imi recuperez sufletul sa il lipesc si sa incerc sa merg mai departe...mai departe unde? Nici eu nu stiu...merg catre alte vise, idei, ganduri...<br />Ma scurg pe scaun la fel si lacrimile mele, la fel si gandurile mele...la fel si eu...<br />Tristete...m-am saturat de ea...imi da tarcoale de cate ori poate...<br />Amintiri frumoase si clipe care au trecut poate fara sa le pretuiesc...momente...clipe...secunde...minute...ore in sir...zile intregi...<br />Mi-am promis la un moment dat ca nu voi mai plange niciodata, pentru nimeni, nici macar pentru mine...nu m-am tinut de cuvant...asa cum am mai incalcat multe alte promisiuni...se pare ca nu trebuie sa mai fac promisiuni pentru ca nu sunt un om de cuvant...ehhh cine stie poate ca o sa invat si eu cu timpul...<br />Stau si plang...e scaparea mea in univers, sunt gandurile mele transformate in nisip, sunt visele mele calcate in picioare si uitate undeva, sunt iluziile noi create in fiecare zii si sustinute de toiag invizibil...Ciudat, camera asta mi se pare straina, parca ma priveste cu ura...oare de ce?<br />Nu am curaj sa o intreb...peretii parca stau sa cada peste mine si sa ma tina acolo...mi-e dor...de mine ce-a cu capul in nori...de mine cea copil...de mine cea cu zambetul pe buze tot timpul...<br />Am cazut , m-am ridicat, am cazut din nou...si iar m-am ridicat...acum am cazut din nou...o sa ma ridic, stiu asta dar mai greu, o sa pot sa imi ridic privirea si sa am incredere in mine, stiu si asta...o sa incetez sa mai fiu calaul cel mare si negru, stiu si asta...<br />Am uneori impresia ca nu merit ca oamenii sa sta langa mine, nu reusesc sa le fac decat mult rau...cred ca asta este si motivul pentru care la un moment dat toti pleaca...imi doresc sa fac bine si o dau in bara de fiecare data ...poate ca viata mea a fost facuta sa fiu singura...cine stie...viata asta are multe surpize...<br />Mai cateva zile si fac 22 de ani...cate s-au intamplat...cate am vazut...cati oameni si-au lasat urmele pe nisipul din sufletul meu...si cati dintre ei si-au pus amprenta in viata mea...cate amintiri frumoase am...cate clipe am trait...cate lucruri frumoase...iubiri, saruturi, atingeri, cuvinte, prieteni, emotii, goluri pline in stomac, flori, calatorii, intalniri...as putea sa continui...parfum de tei, zapada...ganduri departe, ganduri cu aripi, vise...<br />In fiecare clipa ma trezesc si parca e si mai intuneric in jurul meu...<br /><br />Mai pot sa zic doar...noapte...Unknownnoreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-72992575660184198732009-10-05T15:15:00.001+03:002009-10-05T15:17:56.173+03:00Toata lumea pleaca...Se pare ca am ramas singura...teoretic...nimeni nu mai vrea sa scrie...ei bine eu zic sa va mai ganditi...poate totusi va intoarceti rand pe rand la fel cu ati si plecat. Eu voi fii tot aici, va astept...<br /><br />O zii cu muult soare, pentru ca se pare ca iarna vine furioasa...Unknownnoreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-70989563638568027972009-10-03T15:38:00.005+03:002009-10-03T18:17:03.857+03:00Ramas bun...Nimic...si dintr-un nimic mai mic, un nimic si mai mare. <br /><br />Candva ziceam..."am luat hotararea sa nu ma despart niciodata de...una, de alta, de mine, de voi, de copilarie, de ce-mi place sa fac, de...hehehehehe...de cate n-am mai zis.." . Azi spun: " Am luat hotararea sa va spun o poveste..."<br /><br />Blogul acesta a fost creat pe 8 Martie de Iuly pentru mine, ea si Valentina. Apoi am mai chemat cativa scriitori, am scris si noi si ei. si ne-am pierdut...am ramas eu si Iuly, apoi eu... nu pot sa continui ceva ce nu e al meu, ceva creat pentru mine si pentru cineva. Nu stiu sa pierd, iar cand nu stiu sa pierd, ma retrag. Nu stiu si nu vreau sa pierd. N-am stiut asta niciodata. Dar nici n-am incercat sa invat. <br />Drumurile sunt multe, pe care am sa merg, ma decid la momentul respectiv.Cat despre vise, nu mai am. Am renuntat sa mai imi fac vise. Implinirea sau neimplinirea lor depinde intr-o oarecare masura si de altii. Iar eu nu ma mai incred in oameni. , cum am facutpana acum. <br />Azi e prima zi din restul vietii mele, din noua mea viata in care daca am sa primesc pe cineva, n-am sa ii dau tot. Azi m-am decis sa... azi m-am decis sa imi inchei activitatea aici, pe "gandurile noastre", pe "ceasul care ticaie" si care va ticai mereu pentru mine. Azi m-am decis sa va multumesc celor care m-ati citit, celor care ati crezut in mine, celor care m-ati judecat, celor care nu m-ati judecat, celor care ati scris aici pentru ca v-am convins eu, celor care ati citit si-ati zambit.<br /><br />Azi multumesc tuturor! <br />Ma intorc in trecut, pentru ca am fost mereu omul care a trait din amintiri, care s-a hranit cel mai bine cu timpul ce a trecut.<br /><br />Mult succes in tot ceea ce veti face de acum inainte. <br />Pentru mine acest blog va exista doar in amintiri. Va exista doar 8 Martie 2009 si placuta surpriza pe care am avut-o in momentul in care am aflat de acest blog.<br /><br />Cam asta a fost povestea mea. O parte. Povestea asta nu merge mai departe. La fel nici eu. <br /><br /><br />De bine numai,<br /> Daniela<br /><br />P.S: Sa va impliniti visele daca le mai aveti!Danielahttp://www.blogger.com/profile/09042805331155275695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-75482381844130520062009-09-29T20:42:00.001+03:002009-09-29T20:42:38.765+03:00GandAs vrea sa-ti spun, dar stiu ca n-o sa ma crezi. <br /><br />Si m-am trezit...Danielahttp://www.blogger.com/profile/09042805331155275695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-40954502965203318712009-09-25T15:08:00.003+03:002009-09-25T15:11:41.597+03:00Mad World<object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/4N3N1MlvVc4&hl=en&fs=1&"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/4N3N1MlvVc4&hl=en&fs=1&" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object><br /><br /><br />Mi-a atras atentia acest vidoeclip si vreau sa-l impartasesc cu voi...Danielahttp://www.blogger.com/profile/09042805331155275695noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-42402550783347794192009-09-22T19:11:00.002+03:002009-09-22T19:16:06.905+03:00Pentru...Pentru mine cea de acum, pentru mine cea rea, pentru mine cea care uraste, pentru mine cea fara scrupule, pentru mine cea care jigneste, pentru mine cea care vrea tot, pentru mine cea care nu mai vrea nimic, pentru mine cea careia nu-i pasa, pentru mine cea care va avea un viitor stralucit, pentru mine cea care imi place frumosul, pentru mine cea care se uita cu sila la om, pentru mine cea care a uitat sa mai zambeasca, pentru mine cea fara de vise, pentru mine cea care si-a bagat mintile in cap, pentru mine cea care si-a dat seama ca trebuie sa traiesc numai si numai pentru mine, pentru mine cea care n-am primit un multumesc in ultimele zile, pentru mine cea care...cea care...cea care...care???<br /><br />Pentru mine, pentru Daniela cea noua, adica vechea Daniela cu mici retusuri, pentru mine si viata mea noua, pentru mine si el, cel care se gandeste la mine si imi e aproape chiar daca ne desparte apropae o lume, pentru mine si el pe care o sa-l accept in viata mea, pentru mine, azi....toate cele bune si succes in noua mea viata. In noua noastra viata.Danielahttp://www.blogger.com/profile/09042805331155275695noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-76428852936451502092009-09-19T14:09:00.004+03:002009-09-19T14:47:30.860+03:00Pentru ca nu stiu ce sa fac...<span style="color: rgb(0, 0, 0);">Uitandu-ma ce s-a mai intamplat pe aici, cine ,ce a mai zis, poate in speranta ca voi gasii ceva care sa imi opreasca gandurile macar pentru un timp...ei bine am si gasit, mi s-au oprit asupra</span><span style="color: rgb(255, 0, 0);">"</span><span style="font-style: italic; color: rgb(255, 0, 0);">De ce sa ma preocup acum de viitor cand a existat o perioada in viata mea(si recunosc, cea m ai plina si cea mai frumoasa) in care traiam pana la epuizare clipa de fata, fra sa ma gandesc la consecinte?! De ce sa ma gandesc la siguranta zilei de maine cand o traisc pe cea de azi atat de frumos si fara nici o grija?! De ce sa-mi fac planuri pentru anii ce urmeaza cand acum am marea de vise implnite in fata mea?!</span><br /><br /><span style="font-style: italic; color: rgb(255, 0, 0);">Da, mi-am implinit unul din cele mai mari vise, si anume, am iubit cat am putut de mult, iubesc si voi iubi in continuare."<br /><span style="color: rgb(0, 0, 0);"></span><span style="font-style: italic;"><span style="color: rgb(0, 0, 0);"> </span></span></span><span style="color: rgb(255, 0, 0);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);"> <span style="color: rgb(0, 0, 0);">Am inceput sa plang din nou...pentru a nu-stiu-cata-oara...asa cum stiu eu mai bine...asa cum pot eu...Am privit inapoi si am vazut vaporul care se scufunda incet dupa ce a luptat cu marea pana la epuizare, probabil ca in sinea lui asteapta pe cineva care sa il salveze...sau poate nu, poate ca asa este mai bine, poate ca asa trebuia sa fie demult, doar ca s-a chinuit sa ramana la suprafata...<br />De ce ne preocupa viitorul? pentru ca este singurul pe care il putem schimba, sau cel putin asa credem noi, ca il putem schimba...sau asa ne place sa credem...poate ca tocmai nesiguranta zile de maine ne face mai puternici.<br />O lacrima imi spune sa ma opresc, un ceas imi spune ca ar trebui sa plec, un altul ca ar trebui sa renunt la a mai crede in oameni, in ceea ce spun direct sau indirect...<br />Privesc inapoi si vad zile pline de zambete, zile pline de iubire, zile pline de copilarii si idei natrusnice, zile pline de stres si munca, zile pline de lacrimi si durere, zile aproape de prieteni si zile departe de ei, zile cu soare si altele cu zapada, zile cu stele si noptii cu soare , zile...tot felul de zile...peste toate acestea plutesc in neant CUVINTELE, buna si rele, spuse atunci cand trebuie sau aruncate in vant...sau pur si simplu cuvinte...<br />Daca va ganditi ce fac aceste cuvinte, ei bine pot ranii...pot ranii mai mult decat va imaginati, pot strapunge orice, chiar orice...pana nu demult nu credeam in cuvinte, pana cand mi-am dat seama ca doar cu ajutorul lor poti exprima ceea ce intradevar simti sau ceea ce vrei sa transmiti...<br />uvintele si prietenia imi dau acum batai de cap, vaporul tocmai a fost distrus...mi s-a spus a\ca nimic nu mai ppoate fi salvat, si atunci , pentru a nu stiu cata oara a cazut cerul.<br />Imi vine acum in minte o intrebare...ce inseamna sa fii prieten adevarat?...eu nu pot raspunde la aceasta intrebare, poate pentru ca nu am stiut sa fiu un prieten adevarat niciodata, poate ca nu am inteles sensul cuvantului prietenie, poate ca m-am inselat asupra acestui sentiment sau ce o fii...nu am stiut niciodata sa tin oamenii langa mine, acestia pleaca, intr-un fel sau altul desii imi spun ca nu vor face asta...de cand ma stiu persoanele la care am tinut au plecat de langa mine, de cele mai multe ori fara o explicatie concreta...poate ca eu sunt cea care i-a facut sa se departeze si sa plece...nu stiu ce sa fac sa ii pastrez, si probabil nu voi stii niciodata, nu stiu ce sa le spun si ce sa le ofer, cand le ofer prea mult si ii sufoc, cand le dau prea putin si atunci este mult prea putin, din pacate nu reusesc sa gasesc o cale de mijloc...voi stiti? daca da spuneti-mi si mie...mai am o viata inainte sa invat...mai am o viata inainte sa ...plang...lacrimi sunt destule...<br /><br />Pentru ca nu stiu ce sa zic si ce sa fac, si cum sa fac ...prefer sa plang si sa astept, nu ma intrebati ce astept, poate o raza de soare, sau de lumina, sau poate o mana, sau o privire, un zambet, un cuvant bun venit din suflet, o lacrima de fericire, astept ca lumea sa se intoarca cu fundul in sussi sa ramana asa, tavanul sa imi fie asternut si cerul pat, stelele lumanari...visele realitate...<br /></span></span></span><span style="font-style: italic; color: rgb(255, 0, 0);"><span style="font-style: italic;"><span style="color: rgb(0, 0, 0);"><span style="color: rgb(0, 0, 0);"></span></span></span></span>Unknownnoreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-39453161045481100062009-09-18T18:47:00.002+03:002009-09-18T18:53:00.654+03:00SalutAm citit azi "Paradoxul vremurilor noastre" - OCtavian Paler. Am retinut atat:<br />"TUTUROR PRIETENILOR MEI, VA MULTUMESC CA EXISTATI". <br />Si i-am cautat sa le multumesc...pe cei vechi nu i-am mai gasit, pe cei noi nu-i intereseaza...<br /><br />Asadar, un singur gand imi trece acum prin cap:<br /><br />"Vino, sa pot regasi drumul spre mine."Danielahttp://www.blogger.com/profile/09042805331155275695noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-50201643493532271932009-09-07T23:34:00.003+03:002009-09-07T23:41:01.152+03:00Intrebaredaca ai o sansa, o ultima sansa...ce faci? dai cu piciorul, de teama, din nepasare pentru tine, din ignoranta? dai cu piciorul sau profiti la maxim chiar daca ar fi cea mai mare greseala din viata ta? <br /><br />Tu ce ai face? Eu as merge pana in panzele albe cu dorinta mea de a nu rata nici o sansa, nici o oportunitate, sa nu treaca nici un vis - dintre cele mai mari- pe langa mine.<br />Pacat insa ca de cele mai multe ori nu realizam ca mai avem o sansa si o oportunitate sa facem cu adevarat ceea ce ne dorim. Asadar, pot spune azi ceea ce mi-am dort mereu sa zic si n-am avut curaj:<br /><br />1. Nu-mi place cand mama ma cearta ca fumez;<br />2. Nu-mi place sa stau singura in casa;<br />3. Nu-mi place sa rad la glume proaste doar ca sa nu se supere cel care le-a facut.<br /><br />Nu-mi place ca am o sansa, o ultima sansa si n depinde doar de mine daca profit sau nu.<br />Ce conteaza ce-mi place mie?!Danielahttp://www.blogger.com/profile/09042805331155275695noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-78670258082690525272009-08-18T13:46:00.000+03:002009-08-18T13:47:45.379+03:00Sa fac ce-mi doresc cel mai mult? M-as urca intr-un tren, mi-as cumpara numai bilet de dus, mi-as spune drum bun si adio viselor copilaresti si m-as intoarce poate, peste ani, cand dorintele-mi vor fi ruginite, cand pielea nu-mi va mai fi tanara, cand voi zambi de dragul anilor ce au trecut, cand cu riduri si toata tremurand (de emotii si batranete), imi voi putea cladi alte vise pentru libertatea celor ingropate in amintiri.Danielahttp://www.blogger.com/profile/09042805331155275695noreply@blogger.com6tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-1894666362178286182009-08-16T13:45:00.002+03:002009-08-16T13:53:01.817+03:00De asearaAm fost la discoteca aseara, dupa nu stiu cati ani, acasa (Bocsa). Nu-mi place sa merg la discoteca. Dar ieri am avut chef. Asa ca mi-am sunat o prietena si-am zis: hai! A venit dupa mine, cu inca doi baieti (sa ne pazeasca) si-am mers. M-am plictisit, am baut sucuri peste sucuri, am ascultat melodiile acum la "moda" comerciale, vanzabile, cu versuri peste versuri care cica, in versiunea lor -SUNA BINE! Am mai ascultat si piesele care mi-au guvernat copilaria, apoi adolescenta atat de zbuciumata, rebela si razvratita -intr-un cuvant , LIBERA- si-am zambit. Mi-am dat seama ca "acasa" va ramane intotdeauna "acasa", ca am facut bine ca am mers la discoteca -si n-am considerat ca altadata, o noapte pierduta. Mi-a placut, m-am simtit bine, am intalnit persoane cu care am petrecut o parte frumoasa din viata, ne-am salutat, am schimbat cateva vorbe...insa locul meu nu mai e aici. Totul e sintetic, zambesc poate un pic fortat, eu, care mi-am promis ca nciodata nu voi face compromisuri...<br /><br />Mi-e dor sa traiesc cum am trait pana ieri, pana cand am venit acasa, mi-e dor sa ies din casa mea si sa simt ca lumea e a mea si ca am o diversitate de oportunitati, nu sa ma simt ingradita sis a am posibilitati limitate.<br /><br />Oare in seara asta ce voi face?Danielahttp://www.blogger.com/profile/09042805331155275695noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-36394718307530565172009-08-15T18:18:00.002+03:002009-08-15T18:24:59.725+03:00Iuly,Mi-am adus aminte de 14, 15, 16 decembrie - evadarea din noi, Iuly, mai stii? Cele trei zile petrecute departe de lume, cele trei zile in care am trait ce si cum am vrut noi, Sighisoara, Brasov, Sibiu. hainele noastre imprastiate peste tot, lucrurile noastre pline de noi, mancarea buna, locurile frumoase pe care le-am vazut, linistea noastra a amandurora, nepasarea ca suntem departe si ca suntem unde am vrut sa fim, bucuria ca ne-am respectat promisiunile fata de noi.<br /><br />P.S: Daca te poti gandi la un om chiar si atunci cand este langa tine, cum sa-ti stapanesti dorul, dorinta de a fi impreuna si bucuria ca exista undeva in lume si ca se gandeste la tine?Danielahttp://www.blogger.com/profile/09042805331155275695noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-2158836480022229832009-08-14T13:35:00.002+03:002009-08-14T13:43:25.853+03:00SalutNu stiu cati se intreaba unde am fst si ce-am facut...<br /><br />Nu stiu cati mi-au dus lipsa sau dorul...<br /><br />Nu stiu cati s-au gandit la mine si la cum o duc in tot timpul asta...<br /><br />Unde am fost? Nici eu nu stiu. Am fost plecata departe, am fost sa-mi arunc nebunia si durerea in marea desertaciune a nu stiu cui, am vrut sa nu mai aud de nimeni, am facut un pact cu mine si cu Dumnezeu sa incep sa platesc pentru greselile si pacatele mele, insa nu sa ma pedepseasca prea aspru.<br /><br />Imi pare rau pentru ca am zis ca nu vreau sa mai aud de nimeni, ca nu vreau sa mai aud de tine. Imi pare rau I ca am fost rea si am jignit, imi pare rau ca imi pare rau si-mi pare rau ca nu m-am facut inteleasa. imi pare rau ca durerea mea nu a spus nimic in tot acest timp, imi pare rau ca dragostea si prietenia nu au fost suficiente, imi pare rau ca s-a intamplat asa, imi apre rau ca n-am avut curaj si m-am temut. Imi pare rau ca n-am avut curajul altora sa recunosc ce simt si ce-mi doresc pentru ca mi-a fost si mi-e in continuare teama de o judecata prea aspra.<br />Eu sper la un nou inceput, sper la o impacare cu mine si cu lumea din afara, sper ca maine va fi mai bine si mai sper ca distanta nu va face altceva decat sa ne linisteasca. <br />Pe noi, pe toti. <br /><br />Am inteles ca fericirea nu se cumpara cum am crezut eu, cu bani, cu cadouri, cu amenintari, cu rautati.<br /><br />Vor fi doua saptamani in care timpul va decide pentru mine ( in favoarea mea as vrea).<br /><br />Multumesc celor care s-au intrebat: Pe unde dracu' umbla Daniela?Danielahttp://www.blogger.com/profile/09042805331155275695noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-2123317892297904882009-08-10T14:30:00.004+03:002009-08-10T20:58:18.991+03:00O zi...Mergeam azi pe strada si parca, cu fiecare pas ma afundam din ce in ce mai tare in gandurile pe care le aveam...ma afundam mai tare intr-o lume pe care o cunosc doar eu, intr-o lume a mea...<br />Ganduri si iar ganduri...vise si iar vise...iluzii sfarmate ...si iar create... si iar sfarmate... m-am saturat... vreau ca totul sa se linisteasca, sa se aseze odata la locul lor si gata!<br />E doar o zi in care sta sa ploaie, o zi in care nu am chef de nimic, o zi in care imi pare rau ca exist, o zi in care imi pare rau ca nu mai am 2 ani, o zi in care ...in care as vrea sa fug cat mai departe de lume si sa te iau si pe tine cu mine, in care parca nimic nu zambeste, in care parca cerul nu mai vrea sa imi vorbeasca, in care nici macar amintirile nu mai vor sa vina la mine. O zi care doare, o zi in care reprosurile parca pandesc la colt, si sunt gata de atac...astept...<br />Azi este doar o zi in care as vrea ca lumea sa dispara, in care iubesc si urasc deopotriva...o zi in care vreau sa ma ascund si sa raman acolo pentru o viata, o zi in care ma gandesc pana unde poate duce rautatea oamenilor, pana unde poate duce iubirea, prietenia, dragostea fata de tot ce ne inconjoara...ma gandesc de ce reusim sa ranim o persoana care ne este atat de draga prin simple cuvinte, sau fapte...<br />Mi s-a spus ieri " nu vreau sa mai aud de nimeni!" a fost ca o sageata care m-a nimerit exact acolo unde doare mai tare....stiti cum se zice...lovitura sub centura. De ce au durut atat de tare? Acele cuvinte imi erau adresate...si mai rau ...veneau de la o persoana in fata careia mi-am deschis inima in ultimul aprox 1 an, de la o persoana pe care ... nu mai conteaza...cuvintele pot ranii mai mult decat orice...am facut si eu greseli, poate foarte mari...dar...oare am zis si eu cuvinte care au ranit atat de mult? cu siguranta! doar ca nu am fost eu cea care le-a simtit durerea...<br />E doar o zi...o zi in care lumea parca s-a intors cu susul in jos...<br /><br /><object width="445" height="364"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/RmNTAvnSais&hl=en&fs=1&color1=0x006699&color2=0x54abd6&border=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/RmNTAvnSais&hl=en&fs=1&color1=0x006699&color2=0x54abd6&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="445" height="364"></embed></object>Unknownnoreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-8476469105026680910.post-8141725834423804452009-08-07T19:53:00.004+03:002009-08-07T20:33:40.752+03:00O lacrima...pentru...Ma uit spre geam si parca ar vrea sa ploaie...dar nu vrea nici decum...cu gandul la stropi, am inceput eu sa plang...asa ca de obicei... cu tot sufletul... Am plans pentru mine, pentru tine, pentru noi pentru voi, pentru prostia mea, pentru asa zisa bunatate, pentru aceste lacrimi pe care le vars acum, pentru lumea intreaga, pentru cerul care nu vrea sa verse si el o lacrima cu mine, pentru norii care si-au facut aparitia peste tot, pentru ... pasarea care se aude in departare, pentru nucul din fata geamului, pentru casa parinteasca care uneori ma striga cu disperare, pentru intrebarile din fiecare zi, pentru zambetul de copil, pentru noptile nedormite, pentru glumele spuse, pentru micile rautati, pentru soarele care imi aduce uneori lumina in suflet, pentru intunericul care ma stapaneste uneori, pentru tot ce inseamna tot, pentru tot ce se spune si nu se spune...<br />O lacrima pentru ceea ce sunt si pentru ceea ce nu pot fi, sau pentru ceea ce mi-as dorii sa fiu si nu reusesc, pentru tot ce as dorii sa iti spun, pentru tot ce mi-ar place sa iti spun si sa iti arat, pentru toate cuvintele frumoase si de dor , pentru toate atingerile, pentru toate saruturile... pentru tot ce mi-as dorii si ce imi doresc...<br /><br />Un zambet...poate mai tarziu...poate in alta zii...poate cu alta ocazie...<br />Hmmm...soarele tocmai si-a facut aparitie... poate ar trebui sa zambesc...sau poate ar trebuii sa imi deschid sufletul si sa il las din nou sa zburde...poate...pentru...sau nu...inca nu...poate mai tarziu...Unknownnoreply@blogger.com1