duminică, 16 august 2009
Am fost la discoteca aseara, dupa nu stiu cati ani, acasa (Bocsa). Nu-mi place sa merg la discoteca. Dar ieri am avut chef. Asa ca mi-am sunat o prietena si-am zis: hai! A venit dupa mine, cu inca doi baieti (sa ne pazeasca) si-am mers. M-am plictisit, am baut sucuri peste sucuri, am ascultat melodiile acum la "moda" comerciale, vanzabile, cu versuri peste versuri care cica, in versiunea lor -SUNA BINE! Am mai ascultat si piesele care mi-au guvernat copilaria, apoi adolescenta atat de zbuciumata, rebela si razvratita -intr-un cuvant , LIBERA- si-am zambit. Mi-am dat seama ca "acasa" va ramane intotdeauna "acasa", ca am facut bine ca am mers la discoteca -si n-am considerat ca altadata, o noapte pierduta. Mi-a placut, m-am simtit bine, am intalnit persoane cu care am petrecut o parte frumoasa din viata, ne-am salutat, am schimbat cateva vorbe...insa locul meu nu mai e aici. Totul e sintetic, zambesc poate un pic fortat, eu, care mi-am promis ca nciodata nu voi face compromisuri...
Mi-e dor sa traiesc cum am trait pana ieri, pana cand am venit acasa, mi-e dor sa ies din casa mea si sa simt ca lumea e a mea si ca am o diversitate de oportunitati, nu sa ma simt ingradita sis a am posibilitati limitate.
Oare in seara asta ce voi face?
2 comentarii:
Uneori avem nevoie de lucruri si trairi uitate, toate fac sa ne primeneasca amintirile si sa departajeze ce vrem a face.
Uneori avem nevoie macar sa ne amintim ca la un moment dat am fost copii, adolescenti, caci tineri inca suntem, si vom fi mereu...
Trimiteți un comentariu