Multumesc Daniela!

marți, 16 iunie 2009

Fumez. Stiu ca fumatul nu imi face bine, insa fumez. fumul se invarte in juru-mi, ca de fiecare data, insa intr-un alt mod azi -nu ma deranjeaz, nu imi provoaca nici un efect...
Ma simt libera, ma simt asa cum sunt, libertatea imi iasa, pe ochi, pe gura, pe tample. In fiecare zi e un nou inceput, ma trezesc dimineata cu asternutul mototolit sub mine si in zumzetul unei ganganii care m-a enervat toata noaptea -insa vad lumina zilei, razele soarei si zambesc. Sunt mohorata pentru ca m-am trezit insa e o noua zi in care pot sa fac orice imi doresc -sa nu uit de mine, de copilul din mine, de omul matur care stie sau nu stie sa ia decizii, de omul care nu stie ce sa faca din viata lui si din necunoastere lasa totul asa. Asa??? Asa cum, ma intreb eu si se intreaba multi 0ASA 0 ce mai conteaza cum.
E o inabusitoare zi de vara, o seara frumoasa, placuta si o noapte in care o sa stau treaza, cu o casca pe ureche si-o sa vorbesc cu un om pe care nu il cunosc si care probabil va fi suparat pe mine pentru ca raspunsurile pe care i le dau nu sunt pe placul lui - vor fi inca ateva zeci de oameni care se vor gandi la mine si care probabil imi vor plange de mila, in timp ce eu imi voi plange, amar, plictiseala...
imi iubesc viata si-mi iubesc mainile cu care imi scriu gandurile, si ochii cu care pot vedea tot ce-mi dores, si sufletul...si sufletul care mi se bucura de libertate. Pentru ca stiu ca pentru mine si pentru impacarea, simpla impacare cu mine altceva nu mai conteaza - LIBERTATEA de a-mi petrece timpul in ce colt al lumii imi doresc.

Multumesc, mie multumesc pentru ca ma suport!