Moment(e)

luni, 27 aprilie 2009

Sunt momente in viata - in viata mea mai ales - cand imi vine sa las tot, sa ma despart de tot, sa uit de tot, sa uit ca am existat aici si in vietile mai multor oameni atat de diferiti, sa uit ca iubesc cum iubesti o singura data in viata, sa uit cand am alergat pana te-am gasit, sa uit de mine, de tine, de noi, de noi toti...
Sunt momente in viata in care imi vine sa las tot si sa alerg spre anii grei ce au trecut peste mine, la mama si la mangaierea ei calda...

Mai mult ca o refulare, mai mult ca o descarcare a tuturor rautatilor adunate in mine, azi am chef sa traiesc si sa sper numai pentru mine!

10 comentarii:

valentina spunea...

te inteleg bine, chiar f bine...am si eu momente in care imi vine sa plec departe si sa uit de toate!
e bine ca ai chef de viata!
te pup! :*

Florin spunea...

toti avem momente dinastea:|..
depinde de fiecare cum stim sa trecem peste ele..
tu se pare cate descurci de minute traind o zi moarta:)..
bv..

www.jamescrissilv.ro spunea...

Ma bucur ca un prieten mi-a recomandat blogul tau.
O zi minunata iti doresc

ARIPI DE FLUTURE spunea...

cred ca toti avem momente in care am vrea sa ne punem pe noi pe primul loc, sa uitam de griji de tot

AncKhiy spunea...

Ohoo, da... nu sunt rare nici la mine astfel de momente, insa viata e prea dura ca sa stam deoparte, iar fara ajutorul nostru propriu, nu vom reusi nimic!
Re-mobilizarea e cea mai buna in astfel de situatii!
Curaj si forta!

raza de soare spunea...

chiar si atunci cand simtim ca nimic nu merita atentia noastra...gasim in viata asta un amanunt care chiar merita...noi:D...lasand deoparte egoismul...toti meritam o pauza:D

April spunea...

Sa ne dea Dumnezeu sanatate ca restul le-om duce.

Mikka spunea...

Uite, eu, cand am perioade de-astea, patesc ceva tare interesant: atunci mi se face chef de "traznai" si ma rasfat. Imi ofer ceva. De la o juma' de zi de lene si citit sau baie cu spumeturi, parfumuri si lumanari, pana la mers prin parc ore intregi (uneori trec de la un parc la altul).
Si simt ca fac ceva pentru mine. Asa am ajuns sa imi culeg multe-multe-multe firimituri de bine, si pana la urma mi-am facut o rezerva destul de mare. Si am gasit inca ceva: partea aia din mie care a trecut mereu PRIN, nu pe langa. Si am iesit "dincolo". Am facut, cum se zice, pielea tare... Interesant a fost ca, cu cat era mai trista situatia, cu atat am iesit mai puternica din ea. Cred ca asta pentru ca nu am gasit, atunci, nici un sprijin si a trebuit sa fac muschi si sa trag de mine ca de fiare... Ok, muchii la sala se fac... :)))))

mmary spunea...

buna seara...daca tot simti nevoia sa fugi iti propun sa fugi inainte,sa alergi pana vei ajunge in singura destinatie unde cineva te va astepta cu cea mai pura,mai tandra si mai gingasa iubire...fugi,zboara sau mergi incet,insa important e sa ajungi in bratele lui Isus.El te iubeste,te-a iubit si te va iubi,asa cum nimeni nu o va face vreodata.Daca inca nu l-ai intalnit,daca inca nu-L cunosti,te invit cu drag pe blogul meu: http://mmarysplendoareaiubirii.blogspot.com/ Dumnezeu sa te binecuvanteze cu toata splendoarea iubirii Sale...

Daniela spunea...

Si-am reusit. Cu ajutorul vostru, bineinteles!

Trimiteți un comentariu