sâmbătă, 4 aprilie 2009
Am oprit calculatorul, telefoanele mele inchise...am zis ca azi nu vreau sa vorbesc cu nimeni...asadar s-a asternut o liniste deplina...pentru prima data dupa mult timp eram singura persoana din casa...
Geamul era deschis, si nu se auzea decat linistea. Nu am mai ascultat o astfel de liniste pana acum,era ciudata, dar in acelasi timp atat de linistitoare.Am luat o carte si am vrut sa citesc, dar nu am reusit.Dupa cateva randuri, m-am oprit, nu intelesesem nimic din ele, gandurile mele erau altundeva, incercand sa se regaseasca, incercand sa gaseasca un punct de sprijin, sa gaseasca puterea de a se ridica si de a forma un drum pentru o zbor permanent...O zi departe de tot ce inseamna oameni, o zi depare de tot ce inseamna civilizatie, o zi departe de tot ce insemn eu... o clipa doar cu mine...
Astazi am ales sa stau departe de toata lumea...de oameni, sa va spun si de ce...
Pentru ca atunci cand sunt trista, cei din jurul meu se intristeaza si ei...multi cad in extrema cealalta, si ajung sa se simta mai rau decat ma simt eu...iar in astfel de zile nu am puterea necesara sa ma sustin moral nici macar pe mine, daramite pe cei din jurul meu...
Ulterior ma simt prost pentru faptul ca mi-am permis sa fiu indispusa...si astfel i-am molipsit pe toti cei din jurul meu...
Printre milioane de ganduri, somnul si-a facut loc.Nu stiu cand am adormit si nu imi mai amintesc ce anume am visat, dar la un moment dat, am fost trezita de un telefon,care nu era al meu... se auzea "nu am chef azi, nu am chef azi, nu am chef de nimic..."
M-am trezit speriata, inima parca o lua la goana, vroia sa fuga cat mai departe posibil.Piciorele imi tremurau si mainile nu mai erau in stare de nimic. M-am asezat din nou in pat si incercam sa imi revin, ma gandeam in acelasi timp si la melodia care m-a trezit, se potrivea atat de bine starii pe care eu o aveam...
Privind floarea galbena de pe un perete galben, mi-am adus aminte de persoana care a batut cuiul acela, si astfel i-a oferit un punct de sprijin.Mi-am adus aminte de incantarea de pe chipul meu in momentul in care floarea si-a gasit locul.Poate va veni si randul meu...
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu